Noapte
Pe luna , cand ne scapara-n argintul noptii
pocalele de vin ca niste ochi de fiara,
cu un suras ametitor tu-mi rascolesti
tot furnicarul de porniri,
cari nu-si mai afl-apoi odihna.
Sub ocrotirea limpede a zarii
biruitoare ma privesti
si-n ochii mei te oglindesti
stralucitoare, mandra si paga...
O vorba de spirit, oricat de stralucitoare, isi are si ea mormantul. In urechile prostului. ( Lucian Blaga )