Din politete, domnul isi scoase palaria, saluta si o intreba: "Ce va mai face sotul?" In timp ce vorbea insa, si-a amintit ca sotul ei murise de catava vreme, asa ca incerca sa o "dreaga": "Tot mort, tot mort?"
Ca şi cum cineva ar sta în drum şi ar grăi către o caravană în trecere: “Şi eu am să vă ajung din urmă”; tot astfel este sigur (pentru noi) drumul pe care au mers înaintea noastră părinţii şi strămoşii noştri. Cum...
Trebuie să ne grăbim nu numai fiindcă ne apropiem tot mai mult de moarte, ci şi din pricină că putinţa de a înţelege şi de a urmări lucrurile încetează devreme. (Marcus Aurelius)