De moarte, cel mai mult se tem visătorii. Nu putem visa decât în categorii eterne.

Mortea ia infatisarea unui dar: moartea pare ca insemneaza ceva, nu se stie ce. Esti ca pe un balcon inalt, cu noapte multa dedesubt, in care arunci tigarile fumate si inca aprinse: tigarile, gandurile...

Împarte toate cu fratele tău şi nu zice că sunt ale tale, căci dacă sunteţi părtaşi la cele nemuritoare, cu atât mai mult la cele muritoare. (Epistola către Diognet)

Unii oameni se tem asa de mult de moarte ca nici nu mai apuca sa traiasca!

A trait mai mult nu omul care numaa mai multi ani, ci cel care a simtit din plin viaţa. Cutare a fost îngropat la o suta de ani, dar murise chiar de la nastere. Ar fi fost în castig înmormantandu-se în tinerete, dacă ar fi trait cel putin pana atunci. (Seneca)

Cu cat s-a scurs mai mult nisip din clepsidra vietii, cu atat vedem mai clar prin ea ... dincolo.

Timpul, când sufletul omenesc are mai multă nevoie de împrejurări favorabile şi de linişte înăuntru, timpul său cel mai critic, este când se retrage şi se-nchide în sine pentru ca să treacă prin mari schimbări. Omida niciodată nu moare a...

Pe omul lipsit de virtute eu îl socot ca mort, chiar dacă trăieşte; pe când cel înzestrat cu virtute trăieşte mult timp chiar dacă-i mort. (Vrddhacanakya)

Nimic nu-ţi va ajuta atât de mult să fii moderat în toate lucrurile ca frecventa meditaţie asupra scurtimii vieţii şi asupra nesiguranţei acesteia; în tot ce faci, gândeşte-te la moarte. (Seneca)

Ca o piesă de teatru, aşa este viaţa: nu interesează cât de mult a ţinut, ci cât de frumos s-a desfăşurat. (Seneca)

Toate sunt efemere, moarte demult. Unii mai sunt pomeniţi câtva timp, alţii au devenit legendari, alţii iarăşi au încetat de a mai exista şi-n legende. (Marcus Aurelius)

Trebuie să ne grăbim nu numai fiindcă ne apropiem tot mai mult de moarte, ci şi din pricină că putinţa de a înţelege şi de a urmări lucrurile încetează devreme. (Marcus Aurelius)

Urmărindu-ne în fugă, nu demult copii, nu demult tineri, pe negândite ne-a ajuns din urmă (bătrâneţea). (Cicero)

Mortea ia infatisarea unui dar: moartea pare ca insemneaza ceva, nu se stie ce. Esti ca pe un balcon inalt, cu noapte multa dedesubt, in care arunci tigarile fumate si inca aprinse: tigarile, gandurile..”

A trait mai mult nu omul care numara mai multi ani, ci cel care a simtit din plin viaţa. Cutare a fost îngropat la o suta de ani, dar murise chiar de la nastere. Ar fi fost în castig înmormantandu-se în tinerete, dacă ar fi trait cel putin pana atunci. (Seneca)