POVESTE DE IARNA
Luna incet a rasarit
Peste dealurile sure,
In omat a adormit
Noaptea prin padure.
Sus, in cerul lor inalt,
Norii incep sa cearna
Linistea unei povesti
Ca un dar de iarna.
Melancolie
Un vant razlet isi sterge lacrimile reci
pe geamuri.Ploua.
Tristeti nedeslusite-mi vin, dar toata
durerea
ce-o simt n-o simt in mine,
in inima,
in piept,
ci-n picurii de ploaie care curg.
Si altoita pe fiinta mea imensa lume
cu toamna si cu seara ei
ma doare ca o rana.
Spre munti trec nor...
Lacrimile
Cand izgonit din cuibul vesniciei
intaiul om
trecea uimit si-ngandurat prin codri ori pe campuri,
il chinuiau mustrandu-l
lumina, zarea, norii-si din orice floare
il sageta c-o amintire paradisul-
Si omul cel dintai, pribeagul, nu stia sa planga.
Odata, istovit de-albastrul prea senin
al ...