Cărăm cruci în spinarea sufletului, le cărăm agonic şi pe ele ne crucificăm speranţa.
Intreaga intelepciune umana se rezuma la doua cuvinte: asteptare si speranta.
Scânteie jucăuşă, tu eşti speranţa nostră în regăsirea luminii.
Speranţa este cel mai bun medicament pe care îl cunosc.
Prea multă speranţă şi prea multă disperare - iată cele două feţe ale erorii morale.