În fiecare dintre noi e cel putin un părinte, unul sau mai mulţi copii, un suflet, altul, venit să nu ne fie drumul greu. O bucurie aceasta, dată spre a o trăi aici, acum. Când pleacă, rămâne singurătate, vrafuri de imagini şi o muzică, undeva, ap...
Când nu are de la cine culege căldura, prietenia, speranţa, omul rătăceşte a uitare, dar nu uită, a tăcere, caută pietrele şi scrie cu ele drumuri şi arbori, şi oameni pentru fiecare întâmplare.