Atunci cine suntem noi cei orbi dar şi legaţi la ochi care nu ştim dacă ne aflăm pe marginea unei prăpastii sau nu, dar alergăm plini de speranţă, crezând că vom putea cuprinde în sfârşit infinitul care fuge de noi asemeni liniei orizontului ...
Adevărata speranţă sălăşluieşte în ceea ce este posibil, chiar şi atunci când viaţa pare să fie un complot pus la cale de cineva care vrea să vadă câtă adversitate putem îndura.