Viaţa omului nu e decât o scânteie în timp, iar lucrurile mărunte ţin un loc nesfârşit. De aceea nu putem vedea niciodată tabloul în întregime.

Valoarea supremă a vieţii, la fel cu aceea a monedei, constă în a o cheltui, rezidă în a o pierde la timp şi cu graţie

O parte din timp ne este răpită, alta ne este sustrasă, alta se scurge. Dar cea mai urâtă pierdere este aceea datorită neglijenţei

Destinul este acea parte din Timp în care Istoria îşi imprimă voinţa ei asupra noastră. De aceea trebuie să-i rezistăm, să fugim de el, să ne refugiem în Spectacol.

Pierderea de timp este cea mai ireparabilă şi tocmai ea este aceea care pricinuieşte cea mai puţină nelinişte. (Oxenstierna)

Ce osteneală este aceea de a săpa o fântână când arde casa? (Bhartrhari)