E greu să te cunoşti atât de bine, încât să poţi spune că eşti capabil sau nu de ceva. Însă cine posedă o astfel de ştiinţă, acela nu-şi pierde cumpătul nici când este la strâmtoare. (Hitopadeca)

Vrei să ataşezi pe cineva la interesele tale? contează mai mult pe binefacerile pe care le aşteaptă de la tine, decât pe acele pe care le-a primit. Speranţa are mai multă putere asupra spiritului omenesc decât recunoştinţa. (La Rochefoucauld)

Neghiobii îşi formează viaţa prin darurile întâmplării, cunoscătorii prin acele ale înţelepciunii. – nu te rezema de umbre, pune la baza vieţii tale cunoaşterea! (Democritus)

Pe cine îl favorizează norocul prea mult pe acela îl şi prosteşte. (Syrus)

A pune o povară pe un bolnav şi a da noroc unor (oameni) needucaţi, este acelaşi lucru. (Socrates)

Natura şi educaţia sunt asemănătoare; căci educaţia transformă pe om şi, prin această transformare, creează natura. Fixează astfel educaţiei scopul cel mai înalt, acela de a schimba însăşi firea omului supus acţiunii ei. (D...

În ordinea naturii noi nu putem înapoia binefacerile acelora de la care le primim, sau numai rar. Dar binefacerea pe care o primim trebuie restituită cuiva rând cu rând, faptă cu faptă, centimă cu centimă. Feriţi-vă ca prea mult bine să stea în mâna voas...

Când suntem tineri, adesea suntem săraci, sau încă n-am dobândit nimic; sau nu s-au ivit moşteniri; devenim bogaţi şi bătrâni în acelaşi timp: atât de rar pot oamenii să reunească toate avantajele; şi dacă unora li se întâmplă aceas...

Oamenii, care şi-au petrecut viaţa cu cititul şi au scos înţelepciunea lor din cărţi, seamănă cu aceia care au dobândit cunoştinţe exacte despre o ţară din multe descrieri de călătorie. Aceste descrieri pot da informaţii de...

Cei care nu iubesc adevărul (îşi) iau ca pretext al contestării (lui) mulţimea acelora care îl tăgăduiesc. (Pascal)

Adevărul e pretutindeni, dar nu-l recunoaşte decât acela care-l caută. (N. Iorga)

Adevărul nu-i întotdeauna acelaşi lucru cu propria-ţi părere. (Sienkiewicz)

După cum, dacă cineva, care s-ar da drept literat, ar vorbi incorect, sau dacă acel care ar vrea să treacă drept cântăreţ ar cânta fals, s-ar face de ruşine, mai ales prin faptul că greşeşte tocmai acolo unde pretinde că-i cunoscător...

Cel ce spune că timpul îndeletnicirii cu filosofia n-a sosit încă sau că a trecut este asemenea unuia care ar spune că timpul fericirii nu-i încă sosit sau că s-a dus; de aceea amândoi, şi tânărul şi bătrânul trebuie să caute înţelep...

Cel cumpănit la vorbă, statornic la faptă, iute la îndeplinire, tare în silinţă, neabătut şi potolit, acela este vrednic de fericire. (Cuksaptati)

Acela care se slujeşte de încurajare şi de cuvinte convingătoare, pentru a îndruma pe cineva pe căile virtuţii, va izbuti mai bine decât acela care invocă legea şi foloseşte constrângerea. Căci este probabil ca acela care se fereşte de a face o f...

Cine priveşte pe femeia altuia ca pe mama sa, averea altuia ca pe un bulgăre de pământ, pe toate fiinţele ca pe sine însuşi: acela este înţelept. (Pancatantra)

Înţelept e acela care ştie din experienţa altuia. (Syrus)

Ce povară este prea grea pentru cei în stare s-o ducă? Ce e departe pentru cei energici? Care ţară e străină pentru cei învăţaţi? Cine-i duşmănos faţă de acela care-i vorbeşte cu prietenie? (Pancatantra)

Nenorocirea îl găseşte în cele din urmă pe acela pe lângă care a trecut adesea. (Syrus)

Să ne mulţumim cu ce avem, fără a face comparaţii; niciodată nu va fi fericit acela pe care-l va chinui fericirea mai mare a altuia. (Seneca)

Este măreţ să te gândeşti la datoria ta chiar atunci când eşti nenorocit. Maxima aceasta are caracterul unei recomandări făcute tuturor acelora care, în nenorocire, sunt înclinaţi a reacţiona prin instincte, nu prin conştiinţa şi putere...

Cine se fereşte să nu fie înşelat, (acela) abia se fereşte, chiar când se fereşte. (Plautus)

Acela-i bărbatul cel mai vrednic care se teme când se chibzuieşte, gândindu-se că i s-ar putea întâmpla orice, dar în acţiune este îndrăzneţ. (Herodotus)

Cere ajutor de la acela pe care l-ai chemat la farfuria ta. (arab)

Acela care ascultă este părtaş cu cel care vorbeşte de rău. (arab)

Omul cel mai stăpân pe sine este acela care poate să păstreze tainele. (arab)

Ştiinţa are multe neajunsuri: boala ei este uitarea, nefericirea ei e minciuna, irosirea ei e răspândirea printre cei săraci cu duhul, iar cel mai mare cusur al ei e acela că nu este niciodată îndestulătoare. (arab)

Omul superior este acela care arată o bunăvoinţă egală faţă de toţi. (chinez)

Nu pune în acelaşi loc focul şi lâna. (arab)