Doar amintirile şi tăcerile ne mai adâncesc uneori în cuvânt şi el ne cerne, gingăşie şi albastru, şi speranţă, peste lume.
Aştept o Istorie a Neamului, scrisă lucid, cu cerneală, nu cu lacrimi şi sânge.
A CÃZUT UN CAMARAD
de N.S. Govora
Intr'o zi cu ceata si cu fum,
A cazut un camarad in drum.
Leganate frunzele, nauce,
Cad pe groapa uda si pe cruce.
Peste capete cu par carunt,
Toamna-si cerne apele, marunt.
Au plecat la drum voinici ca brazii,
Si-au albit in lup...
Mintea unui copil este o pagină albă, pe care putem scrie aproape tot ce voim; dar odată ce am scris, cerneala aproape că nu se mai poate şterge. (Lubbock)