In dragoste, este mai usor sa renunti la un sentiment decat sa oierzi o obisnuinta.

Atat in nelinistea durerasa zat si in dorinta fericita, iubirea este cerinta unui tot. Ea nu se naste si nu rezista decat daca o parte ramane de cucerit. Nu iubim decat ceea ce nu posedam in intregime.

Ceea ce ne leaga de oameni sunt miile de radacini, nenumaratele fire care sunt amintirile din seara precedenta, sperantele de maine; este acea urzeala neintrerupta de obisnuinte de care nu ne putem dezbara.

Barbatul care a fost iubit, cat de putin, de o femeie, din moment ce aceasta iubire nu avea la baza nici calculul nici interesul, este pentru totdeauna indatorat acestei femei si, orice ar face pentru ea, nu va face niciodata atat cat a facut ea pentru el.

Exista doua feluri de a-ti dovedi dragostea pentru o femeie: casatorindu-te cu ea daca este libera si respectand-o daca nu este.

Ultimul ramas bun, in dragoste, este acela care nu se spune.

Placerea certurilor este impacarea.

Stralucirea dragostei este la fel de necesara infloririi complete a geniului uman cum sunt pentru germenul vegetal caldura si lumina.

Dragostea traieste din devotament si, oricat de oribila ar fi moartea, dragostea ne inspira curajul de a o infrunta si de a muri pentru ceea ce iubim.

Dragostea conjugala este cea mia puternica din toate cat timp dureaza.

Prietenia este capatul si recompensa suprema a iubirii conjugale.

Pana si dragostea cea mai fericita isi are furtunile ei; se paote chiar spune ca se hraneste atat din spaime cat si din bucurii.

Iubirea este ca febra, ea se naste si se stinge fara ca vointa sa aiba cea mai mica contributie.

Dragostea este singura pasiune care se plateste cu o moneda pe care o fabrica ea insasi.

In dragoste, victoria barbatului este fuga.

Dragostea este istoria vietii femeilor si doar un episod in cea a barbatilor.

Pentru a fi iubit, fii discret, cheia inimilor este secretul.

De cand lumea este lume, nu s-a vazut niciodata un barbat sugrumat de o femeie pentru ca i-a spus ca o iubeste.

Un indragostit este un om care vrea sa fie mai amabil deca poate; iata de ce toti indragostitii sunt ridicoli.

Dragostea este ca bolile epidemice. Cu cat te temi mai mult de ele, cu atat esti mai expus.

In zadar fugim de ceea ce ne este drag, imaginea sa, mai iute decat marea si vanturile, ne urmareste pana la capatul lumii; si oriunde am merge, ducem cu noi ceea ce ne ajuta sa traim.

Dragostea adevarata este un foc mistuitor care isi duce flacara in celelalte sentimente si le insufleteste cu o vigoare noua.

Iubirea este lipsita de cel mai mare farmec al ei atunci cand cinstea o paraseste.

Rana se vindeca, dar urma ramane si aceasta urma este o pecete care apara inima impotriva unei alte rani.

Dragostea este stofa naturii pe care imaginatia a brodat-o.

Un socru isi iubeste si ginerele si nora. O soacra isi iubeste ginerele, dar nu si nora. Si reciproc.

Cea mai dulce armonie este sunetul vocii aceleia pe care o iubim.

Dragostea nu este un foc pe care il inchidem in suflet; totul ne tradeaza, vocea, tacerea, privirea; iar flacarile neacoperite bine izbucnesc mai puternic.

Puterea pe care cei pe care ii iubim o au asupra noastra este intotdeauna mai mare decat aceea pe care o avem noi insine.

Exista multe leacuri care vindeca dragostea, dar nici unul nu este infailibil.