În fiecare dintre noi e cel putin un părinte, unul sau mai mulţi copii, un suflet, altul, venit să nu ne fie drumul greu. O bucurie aceasta, dată spre a o trăi aici, acum. Când pleacă, rămâne singurătate, vrafuri de imagini şi o muzică, undeva, ap...
Tot ce se face in aceasta lume se face cu speranta.
Speranta este necesara in orice situatie. Mizeria saraciei, bolile si captivitatea ar fi de nesuportat fara aceasta mangaiere.
Am şi eu o speranţă: speranţa uitării absolute. Dar aceasta mai e speranţă, nu e disperare?