Oamenii îşi creează multe pricini de suferinţă ca să evite suferinţa; din dorinţa de a dobândi fericirea, ei îşi distrug fără chibzuinţă fericirea, ca şi cum ar fi proprii lor duşmani. (Santideva)
Cei nefericiţi se mângâie când văd pe alţii suferind mai mult decât ei. (Aesopus)
Suferinţa îi redă prostului bunul simţ. (Hesiod)