Oamenii îşi creează multe pricini de suferinţă ca să evite suferinţa; din dorinţa de a dobândi fericirea, ei îşi distrug fără chibzuinţă fericirea, ca şi cum ar fi proprii lor duşmani. (Santideva)
Suferinţa îi redă prostului bunul simţ. (Hesiod)
Cei nefericiţi se mângâie când văd pe alţii suferind mai mult decât ei. (Aesopus)