Când stomacul este plin toţi îţi sunt dragi ca ochii din cap, când stomacul este gol, ţi-e dragă lumea ca sarea în ochi. (indian)
Foame, poftă şi sare: trei feluri de mâncare. (indian)
Foamea nu are gust.(înfometatul nu alege) (indian)
Unde moare furnica dacă nu în zahăr? (indian)
Când n-au încotro şi tigrii mănâncă iarbă. (indian)
Nu e bine nici să plângi nici să râzi de unul singur. (indian)
Bărbierul nu trebuie să facă şi pe medicul. (indian)
Plantele cunoaşterii trebuie stropite cu lacrimi. (indian)
Nu poţi învăţa să înoţi dacă nu cobori în apă. (indian)
Înţelepciunea înseamnă putere. (indian)
Vârsta îţi albeşte părul dar nu-ţi coace şi mintea. (indian)
Ploaia de lacrimi este necesară recoltei cunoştinţelor. (indian)
Nu vârsta ci înţelepciunea te face om întreg. (indian)
Prea mulţi nori aduc secetă. (indian)
Trebuie să stai departe de râurile mari de drumurile mari şi de oamenii mari. (indian)
Prudenţa nu cunoaşte înfrângere. (indian)
Gazela nu intră singură în ghearele leului adormit. (indian)
Nu lăsa cârma din mână în timpul furtunii căci se va scufunda corabia. (indian)
Cu proştii şi cu foarfecele să umbli atent. (indian)
Nu există şerpi mici sau şerpi mari; există numai şerpi. (indian)
Când te duci să vânezi un iepure, ia-ţi arma cu care poţi ucide un tigru. (indian)
Nu lua cu tine un pitic pentru a măsura adâncimea unui fluviu. (indian)
Când stăpânul devine pod, fereşte-te să treci pe el. (este periculos să depinzi de unul mai mare ca tine) (indian)
Cioara va deveni oare lebădă dacă se scaldă în Gange? (indian)
Nu se scoate unt din ulcior cu degetul ţeapăn. (indian)
Sfatul bun nu-l ajută cu nimic pe cel ce-şi face singur rău. (indian)
Multă speranţă mare dezamăgire. (indian)
Focul, apa şi mintea îţi sunt de folos atât timp cât ştii să-i stăpâneşti. (indian)
Bagă în casă un pui de cămilă şi vei fi nevoit după aceea să dărâmi casa. (indian)
Şi răgetul unui măgar poate să ţi se pară cântec dacă îl auzi de departe. (indian)
Pagina :
«Inainte
1 |
2 |
3 |
4 |
5 |
6 |
7 |
8 |
9 |
10 |
Urmatoarea»