Iubirea – un tablou râvnit cândva, pe care îl vezi în fiecare zi tot mai departe...
Am sărutat-o chiar pe această femeie care nu mai era a mea, era a morţii şi am privit-o cu indiferenţa cu care priveşti un tablou!
Viaţa omului nu e decât o scânteie în timp, iar lucrurile mărunte ţin un loc nesfârşit. De aceea nu putem vedea niciodată tabloul în întregime.
Istoria este o galerie de tablouri în care sunt puţine originale şi multe copii.
Istoria nu este nimic mai mult decât un tablou de crime şi nenorociri.
Autobiografie. Tabloul color al unei vieţi cenuşii.
Cand uitam de artist privindu-i tabloul, ni este oare cel mai mare elogiu pe care il putem aduce artistului?